Protest, partea a doua

Stimate domnule Volker Reiter,

Doresc sa va precizez ca nu am spus ca ProEtnica se numeste Festivalul Minoritatilor Nationale. Daca as fi considerat ca aceasta este denumirea oficiala as fi scris aceste 3 cuvinte cu majuscule. Le-am scris cu litere mici pentru ca aceasta a fost perceptia mea despre festival in momentul in care am observat ca sunt prezente toate minoritatile nationale recunoscute oficial de statul roman. Chiar dumneavoastra ati spus intr-o declaratie acordata "Ziarului de Mures" (citita de mine in editia electronica din 04.07.2005) ca "festivalul reprezinta, totodata, un lobby pentru minoritatile nationale din Romania" (in cazul in care ziarul a interpretat gresit afirmatiile dumneavoastra si le-a publicat in forma citita de mine, imi cer scuze). Totusi, din aceasta declaratie inteleg ca si dumneavoastra il considerati ca un festival al minoritatilor nationale.
Si revin la principala problema, pe care, in raspunsul dumneavoastra, ati ocolit-o: invitarea aromanilor la acest festival, la care au participat toate minoritatile nationale, si adaugarea lor la sirul minoritatilor nationale, a creat, in mintea oamenilor obisnuiti, impresia ca aromanii sunt sau ar trebui sa fie o minoritate in aceasta tara.
Consider ca "diferentierea clara" pe care dumneavoastra spuneti ca ati facut-o pe materialele de promovare, cum ca "aromanii nu reprezinta o minoritate nationala", nu va mai fi prezenta peste ceva vreme in memoria celor care prin intermediul mass-media sau prin prezenta fizica la manifestare au luat cunostinta despre ceea ce s-a intamplat la festival. Toti isi vor aminti de aromani ca de una dintre minoritatile nationale participante la ProEtnica. Ori tocmai acest lucuru era de evitat.
In cazul in care nu ati stiut, reprezentantii aromanilor pe care i-ati invitat la evenimentul organizat de dumneavoastra militeaza pentru recunoasterea acestei comunitati drept minoritate nationala. Au solicitat chiar oficial autoritatilor romanesti sa li se acorde acest statut dar au fost refuzati pe motive intemeiate din punct de vedere stiintific. Iar invitarea lor ar putea insemna un suport moral pe care dumneavoastra il acordati acestora si solicitarilor amintite anterior.
Cred ca daca ati fi lansat aceasta invitatie Societatii de Cultura Macedo-Romana (de altfel, cea mai veche asociatie a aromanilor din Romania, care sustine faptul ca aromanii sunt o ramura sud-dunareana a poporului roman), al carei presedinte este Ion Caramitru, o personalitate remarcabila a vietii culturale romanesti, ati fi fost refuzati tocmai din acest motiv: s-ar fi indus la nivelul opiniei publice impresia ca si aromanii sunt sau ar trebui sa fie o minoritate.
V-as ruga, totodata, daca nu considerati ca cererea mea este exagerata, sa-mi spuneti daca dumneavoastra sustineti solicitarile unei parti a comunitatii aromanilor din Romania referitoare la obtinerea statutului de minoritate nationala. Daca raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ, v-as ruga sa precizati si argumentele pe care le aveti in acest sens.
In concluzie, puteti sa-mi demonstrati ca nu am dreptate, si anume ca invitarea aromanilor alaturi de celelalte minoritati nationale nu creaza catusi de putin impresia ca si acestia sunt sau ar trebui sa fie o minoritate nationala cum eronat sustine o parte a acestei comunitati?

Nedumeririle unui arman

In contextul in care alegerile bat la usa si o serie de interese (cele mai multe de ordin financiar) devin din ce in ce mai stringente, minti "luminate" din cadrul Asociatiei "Comunitatea Aromanilor din Romania" incearca sa ne convinga de faptul ca "diferentele etno-lingvistice intre romani si aromani sunt fundamentale", ceea ce face din noi, aromanii, "o minoritate distincta" care numaidecat trebuie recunoscuta in Romania!

Astfel de initiative au mai avut loc, insa fara sorti de izbanda, pentru ca nu te poate lua prin surprindere o idee ce contrazice ceea ce simti si traiesti zilnic, anume ca esti arman si apartii neamului, semintiei romane, ca vorbesti un dialect al limbii romane! Aceste realitati sunt brusc contestate de reprezentantii C.A.R., adica dintr-o data nu mai sunt valabile! De ce acum? De ce in aceasta perioada?

In aceste conditii mi se pare greu de inteles si acceptat ca o idee atat de importanta, ce ar putea afecta aromanii de oriunde, este promovata doar de o mana de oameni, stransi in jurul Asociatiei "Comunitatea Aromanilor din Romania", care pretind ca ar fi reprezentantii tuturor aromanilor si care sustin o absurditate fara ca macar sa tina seama de parerea membrilor propriilor familii!

Am crezut ca o astfel de idee, privind recunoasterea aromanilor ca fiind altceva decat romani, va disparea pe neasteptate, asa cum a si aparut, pentru ca armanii, oameni practici si recunoscuti pentru istetimea lor, vor vedea si intelege rapid situatia! Membrii comunitatii armanesti au ales, insa, sa ignore demersurile C.A.R. si sa-si vada inainte linistiti de viata lor de romani in Romania, fara a intreprinde nimic concret pentru stoparea actiunilor actesti asociatii, astfel ca ideea n-a disparut. Cu tot absurdul ei, a continuat sa fie promovata si amplificata, ajungandu-se pana acolo incat sa se vorbeasca de un "pericol iminent de asimilare fortata a aromanilor de catre poporul roman".

Pentru mine si multi altii situatia noastra este clara: facem parte din poporul roman si ne bucuram de toate drepturile si libertatile cetatenilor romani, avem posibilitatea de a ne "pastra specificul etno-lingvistic", de a ne proteja traditiile si obiceiurile stramosesti prin intermediul propriilor noastre asociatii culturale, asa cum fac toti cetatenii acestei tari interesati si implicati in pastrarea specificului national al poporului roman. Exista emisiuni de radio si televiziune in dialectul aroman si publicatii, unele dintre ele finantate chiar de statul roman.

In aceste conditii, nu poti decat sa te intrebi unde este "discriminarea comunitatii aromane" despre care vorbesc membrii Asociatiei C.A.R.?! Pentru ca intrebarea asta ramane fara un raspuns plauzibil, se naste alta noua: Care sunt de fapt interesele care se ascund in spatele mult-trambitatei dorinte de "salvare a neamului armanesc"?

Sa fie oare dorinta de a ocupa un loc de deputat in Parlamentul Romaniei si de a avea acces la sumele importante de bani oferite fiecarei minoritati recunoscute de catre stat? Personal, cred ca nici unul dintre cele doua aspecte nu pot fi usor ignorate!

Si multumesc lui Dumnezeu ca nu sunt singura care simte, traieste si gandeste romaneste, dovada stand faptul ca presa a semnalat <> adoptata in cadrul simpozionului "Perenitatea Vlahilor in Balcani", desfasurat recent la Constanta, in care participantii, armani cu totii, au cerut statului roman sa respinga categoric solicitarile C.A.R. de a acorda armanilor statut de minoritate in tara lor!

Si asta pe buna dreptate! Ce ne-ar aduce noua bun un astfel de statut in afara faptului ca am deveni un popor fara stat? Minoritate a cui? Cine ar fi indreptatit sa apere interesele noastre? Cine ar fi responsabil de soarta miilor de aromani aflati in afara granitelor statului roman, in momentul in care acestia ar fi minoritari in Romania iar autoritatile de la Bucuresti nu ar mai avea fata de ei nici o obligatie?

Nu reusesc sa vad ce ar aduce bun pentru INTREAGA comunitate armaneasca satisfacerea doleantelor CATORVA membri ai unui cerc de interese?!

scris de simona costea
simona_costea74@yahoo.com

Protest

Am observat cu uimire că la festivalul minorităţilor naţionale ProEtnica, desfăşurat în perioada 21-24 august 2008, la Sighişoara, au fost invitaţi şi reprezentanţi ai comunităţii aromânilor din ţara noastra, mai exact ai Societăţii Culturale Aromâne.
Adică ni se sugerează că şi aromânii ar fi de fapt una dintre minorităţile conlocuitoare din România, deşi aceasta nu este recunoscută oficial de statul roman.
Şi mai surprinzător este faptul că deşi organizatorul acestei manifestări, Asociaţia Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara, a avut parteneri din domeniile cultural (Centrul Cultural Petre Ţuţea din Rădăuţi) şi ştiinţific (Universitatea Babeş Bolyai, Centrul Altiero Spinelli pentru Studierea Organizării Europene din Cluj), aceştia nu s-au informat asupra chestiunii aromâne, deşi ar fi trebuit.
Consider că dacă ar fi fost întreprinse cele mai elementare acţiuni de verificare a oportunităţii prezenţei reprezentanţilor aromânilor, cum ar fi consultarea specialiştilor Academiei Române, nu ar mai fi fost lansată această invitaţie.
Conform studiilor şi lucrărilor de specialitate cu privire la aromâni girate de cel mai înalt for ştiinţific din ţara noastră, aromânii sunt o ramura sud-dunareană a poporului român şi nicidecum o entitate total diferită, precum sunt bulgarii, turcii, albanezii, ucrainenii sau oricare altă minoritate participantă la acest eveniment, iar aromâna nu este altceva decât un dialect al limbii române şi nu o limbă cum susţin eronat anumite persoane.
Iar prin această alăturare a aromânilor la şirul minorităţilor conlocuitoare nu aţi făcut altceva decât să încurajaţi solicitările unora dintre membrii acestei comunităţi cu privire la “recunoaşterea statutului de minoritate”.
Bineînţeles, fiecare este liber să-şi exprime propria identitate, dar o asemenea solicitare, cu impact major pentru neamul românesc, trebuie să aibă o bază reală, în conformitate cu adevărul ştiinţific şi istoric. Ori, în trecut, aromânii nu s-au considerat niciodata altceva decat români.