miercuri, 2 decembrie 2009

Rezoluţie

Delegaţii asociaţiilor şi organizaţiilor aromâneşti reprezentate la Congresul Internaţional al Aromânilor (Tirana, 17-18 noiembrie 2009),
Invocând corpusurile de documente relevante ale ONU, UE, OSCE şi CE, la care statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic sunt părţi,
Declarându-şi îngrijorarea faţă de dezinteresul autorităţilor din statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic faţă de protejarea drepturilor etnice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, cu grave consecinţe în deznaţionalizarea şi în marginalizarea socială şi culturală a aromânilor,
Reamintind absenţa progreselor în statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic în implementarea Rezoluţiei 1333 (1997) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,
Îngrijoraţi de proliferarea la scară internaţională a unor entităţi "neoaromâniste" cu falsă legitimitate (Fara Armânească - România, Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania, Mandra Vlahă - Albania, Consiliul Aromânilor/Macedonarmânilor etc.), care pretind dreptul de a-i reprezenta colectiv pe aromâni în relaţiile acestora cu instituţiile statale şi internaţionale,
Alarmaţi de tendinţele acestor entităţi "neoaromâniste" de a manipula informaţiile istorice şi realităţile contextului prezent al existenţei aromânilor în diverse state de origine din spaţiul balcanic sau din statele de imigraţie, având ca efect alienarea conştiinţei identitare a aromânilor,
Reiterând specificitatea identitară cultural-istorică şi lingvistică a diferitelor grupuri de aromâni (fărşeroţi, grămuşteni, pindeni, moscopoleni etc.),
În deplin acord şi în continuarea Rezoluţiilor emise de:
- Congresul de Cultură Macedo-Română din America de Nord (1-4.07.2005, Fairfield, Connecticut, SUA);
- Congresul perenităţii vlahilor (aromânilor) în Balcani (23-24.08.2003, 26-27.08.2005, 24-26.08.2007, Constanţa, România);
În conformitate cu comunicatele şi declaraţiile de presă ale Societăţii de Cultură Macedo-Române, ale Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne "Andrei Şaguna", ale Asociaţiei "Picurarlu de la Pind", ale Asociaţiei Culturale "Aromânii din Albania", ale Fundaţiei "Muşata Armână", ale Fundaţiei Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească" ş.a.,
1. Avertizează asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii aromâneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, în ţările de origine a aromânilor din spaţiul balcanic,
2. Condamnă mistificările prin care istoria şi identitatea aromânilor sunt deformate în statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic în scopul neacordării pentru aromâni a statutului de minoritate naţională,
3. Protestează împotriva stratagemelor şi artificiilor de interpretare a legislaţiilor prin care autorităţile din ţările de origine a aromânilor din spaţiul balcanic caută să nu le recunoască acestora statutul de minoritate naţională şi drepturile aferente,
4. Reaminteşte statelor de origine a aromânilor din spaţiul balcanic că acceptarea diversităţii etnice cultural-lingvistice şi respectarea drepturilor etnice sunt precondiţii ale integrării în structurile europene şi euroatlantice,
5. Critică vehement încercările mistificatoare ale unor entităţi neoaromâniste cu falsă reprezentativitate şi legitimitate de a crea o nouă identitate a aromânilor, sub denumirea de "macedonarmâni", creând în mod intenţionat o confuzie cu denumirea tradiţională de "macedo-români". Este o diversiune cu caracter extremist, izvorâtă din interese mercantile şi politice ale unor cercuri din România şi din afara ei, ce ignoră adevărata istorie a acestei ramuri a romanităţii răsăritene şi a dialectului aromân care, împreună cu cel dacoromân, cel meglenoromân şi cel istroromân, formează limba română.
6. Condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă şi falsificatoare teza potrivit căreia aromânii ("macedonarmânii") ar fi un popor diferit de poporul român şi ar trebui recunoscuţi ca minoritate naţională în România. Aromânii au început să apară în spaţiul din nordul Dunării după formarea statelor româneşti şi numărul lor a crescut continuu de-a lungul timpului. Ei au considerat, fără excepţie, că s-au stabilit între fraţii lor, în ţara lor, având conştiinţa clară că sunt parte a neamului românesc.
7. Reafirmă apartenenţa aromânilor la românitate, deopotrivă cu dacoromânii şi indiferent de denumirea folosită în ţările de origine ale aromânilor din spaţiul balcanic pentru a-i numi pe aromâni.
8. Cere statului român:
- să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică, în continuitatea şi spiritul valoroasei tradiţii istorice, aşa cum rezultă şi din documentele diplomatice române şi europene;
- să-şi exprime public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru aromânii din afara graniţelor, în calitate de stat înrudit (kin-state) al acestora;
- să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor/rămănilor/ vlahilor de pretutindeni, pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic, de drepturile şi libertăţile consacrate în documentele europene în materie, astfel încât să-şi poată păstra, dezvolta şi afirma identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă;
- să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, şi pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de "neoaromânişti" pentru alienarea identităţii aromâneşti şi erodarea unităţii naţionale a poporului român.
9. Solicită forurilor europene şi internaţionale îndrituite să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională în statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic şi pentru acordarea drepturilor ce decurg din acest statut.
10. Punctele 8 şi 9 se referă şi la celelalte două ramuri ale românităţii: meglenoromânii şi istroromânii.
11. Decide constituirea Forumului Internaţional al Aromânilor (pe bază colegială, cu întruniri periodice), al organizaţiilor legitime şi reprezentative ale aromânilor de pretutindeni, şi a unui Secretariat Permanent al acestuia (cu sediul la Bucureşti), care să gestioneze problematica aromânească în perioadele dintre congrese şi să le pregătească. Statutul Forumului Internaţional al Aromânilor şi al Secretariatului Permanent vor fi stabilite ulterior.

Notă: În contextul prezentei Rezoluţii, prin "state de origine a aromânilor din spaţiul balcanic" trebuie să se înţeleagă state în care aromânii sunt autohtoni, în opoziţie cu statele de imigraţie a aromânilor, în conformitate cu termenii rezoluţiei 1333 (1997) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

14 comentarii:

Marius Filip spunea...

Admirabilă rezoluţie!

S-bâneadză armânamea di iuţido.

Emil Carageorge spunea...

Sper ca ai citit si reactia lui Cuvata & Co la aceasta rezolutie. Admirabila?

Anonim spunea...

Buna seara, as dori o colaborare cu site ul dumneavoastra, link exchange. Nume 2blackjack Link : http://2blackjack1.wordpress.com/ . Astept un mesaj din partea dumneavoastra daca sunteti de acord. Multumesc !

Anonim spunea...

[b]Party Poker Spring Bonus Code ! USE CODE: pibonus325 on your first deposit and get free 325 euros![/b]

Besides the big bonus, will also be eligible to play in an exclusive private monthly $ 6000 Freeroll!
These freerolls are open to anyone who has signed for Party Poker Poker and play with some points at least 100 games in the previous calendar month.
The freeroll will be held monthly on the 3rd Saturday at 3 pm EST.
This means that if he wins 100th match points in November, having the opportunity to play in the $ 6000 freeroll held December 3 Saturday.
The freeroll will be available each month – indefinitely. This is a great value for all players Poker-infos.com Party Poker.

Anonim spunea...

http://www.cugetliber.ro/1267394400/articol/57357/aromanii-din-albania-refuza-sa-devina-masa-de-manevra-pentru-revendicari-teritor/

Falvo spunea...

Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro

radiowhisper.com spunea...

Buna Seara!
Eu sunt Vlad, unul dintre membri Radio Whisper - un radio antimanele dedicat bloggerilor şi nu numai.
Am găsit întâmplător blogul tău, am citit câteva articole şi nu am vrut să ies înainte să te felicit – mi-a plăcut mult ce am găsit aici. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doresti, poţi să ne recomanzi orice articol, iar noi îl vom promova.
Ne-ar face plăcere să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
M-am gândit aşadar să vin cu o propunere:
Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piese necenzurate. Avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă cât mai complexă de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că poate ai vrea sa ni te alături şi să colaborăm (binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place). Dorim de asemenea să îţi acordăm un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultatorilor noştri.
Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul asculta.whisper sau un e-mail, tot la asculta.whisper@yahoo.com, pentru a discuta mai multe.

www.radiowhisper.com
Multumesc,
Cu stimă Vlad!

Anonim spunea...

It's very straightforward to find out any topic on net as compared to books, as I found this post at this site.
Also visit my website ; bonus code party poker

Anonim spunea...

Attractive portion of content. I just stumbled upon
your web site and in accession capital to
claim that I acquire in fact loved account your weblog posts.
Anyway I'll be subscribing in your augment or even I success you get right of entry to consistently quickly.

My blog post - airplane Games

Anonim spunea...

I am really inspired with your writing talents as neatly as with the layout for your blog.

Is this a paid subject or did you modify it your self?
Either way keep up the nice quality writing, it is uncommon to see a great blog
like this one these days..

My blog post :: book of ra download free

Anonim spunea...

Hi everyone, it's my first pay a visit at this site, and piece of writing is genuinely fruitful designed for me, keep up posting such articles or reviews.

Visit my site: book of ra online spielen kostenlos download

Anonim spunea...

IMNUL AROMANILOR DE PRETUTINDENI
Muzica: Anton Pann,
Versuri: adaptare după Andrei Mureşanu

I. Deşteaptă-te-aromâne, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră, barbarii de tirani!
Barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine, şi cruzii tăi duşmani!
Şi cruzii tăi duşmani!
II. Aromâni de-pretutindeni, şi traci şi epiroţi,
Uniţi să fim în cuget, uniţi şi în simţiri!
Uniţi şi în simţiri!
Noi toţi pătrunşi la suflet, de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, ca să fim fraţi pe veci!
Ca să fim fraţi pe veci!
III. În ale noastre inimi, cu dragoste păstrăm,
O patrie frumoasă, ce nimănui n-o dăm!
Ce nimănui n-o dăm!
Acum ori niciodată, să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâini mai curge, un sânge de armân!
Un sânge de armân!
IV. Strigaţi în lumea largă, că ţara ne aşteaptă,
Ne-aşteaptă din vechime, precum o mamă pruncii!
Precum o mamă pruncii!
Şi că-n a noastre piepturi, păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de-Alexandru!
Un nume de-Alexandru!
V. Priviţi, măreţe umbre, Filip şi-Aemilius Paullus,
Naţiunea aromână, ai voştri strănepoţi!
Ai voştri strănepoţi!
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţă-n libertate ori moarte!" strigă toţi!
Ori moarte strigă toţi!
VI. N-ajunse iataganul, barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale, şi azi le mai simţim!
Şi azi le mai simţim!
Acum se vâră cnuta, în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul, că vii nu o primim!
Că vii nu o primim!
VII. N-ajunse despotismul, cu-ntreaga lui trufie,
Al cărui jug de veacuri, ca vitele-l purtăm!
Ca vitele-l purtăm!
Acum ne-ncearcă cruzii, în oarba lor prostie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Dar morţi numai o dăm!
VIII. Înalţă-ţi fruntea lată, şi caută în jur de tine,
Cum stau ca brazi în munte, voinici sute de mii!
Voinici sute de mii!
Un glas ei mai aşteaptă, şi sar cu mic cu mare,
Bărbaţi, bătrâni şi tineri, din munţi şi din câmpii!
Din munţi şi din câmpii!
IX. Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt!
Şi scopul ei prea sfânt!
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi, în vechiul nost'pământ!
În vechiul nost’pământ!
X. Conduşi de Dumnezeu, solicităm dreptate,
Pentru naţiunea noastră, ce-etern vom apăra-o!
Ce-etern vom apăra-o!
Pe plaiurile noastre, se-nalţă munţi de piatră,
Ce stau de pază veşnic, armânii să trăiască!
Armânii să trăiască!

06 iulie 2014

PS: Cred ca Imnul Naţional al Romaniei s-ar potrivi astăzi mai degraba pentru aromani.
In legatura cu Ziua Aromanilor, eu as fi pentru ziua de 22 iunie. In aceasta zi a anului 168 BC a avut loc batalia de la Pidna. De o parte au fost romanii (ajutati de greci), condusi de Consulul Aemilius Paullus, iar de cealalta parte au fost macedonenii (ajutati de traci), conduşi de Regele Perseus. Desii macedonenii au pierdut lupta, masurile luate ulterior de Roma a condus la pastrarea identitatii culturale traco-latine pentru populatiile din Epir, Macedonia si Tracia, pentru 2000 de ani. Din pacate prin cea ce sa intamplat dupa secolul XVIII, aromanii au pierdut "teren" in continuu mai ales in fata expansiunii slave din nord, si a celei grecesti din sud, culminand cu Tratatele de la Londra, Bucuresti şi Constantinopol din anul 1913 (adevaratele cauze ale declansarii razboaielor mondiale), astfel incat azi nu au un stat propriu, ceea ce evident va duce la disparitia lor.
Pentru Europa si chiar pentru Fondul de Aur al Culturii Umanitatii este o mare pierdere şi un motiv de ingrijorare pentru viitor pentru toate celelate naţiuni. O civilizatie se poate pastra doar in conditiile respectarii diversitatii culturale si al istoriei popoarelor. Exista si maxime in acest sens: "O lume ce nu isi respecta istoria, mai devreme sau mai tarziu dispare"; "Uniformitatea si uitarea sunt doua modalitati care provoaca extinctia unei civilizatii umane".

Anonim spunea...

Ce este aromana? Limba sau dialect? Asa-zisii lingvisti romani sustin ca este un dialect al romanei comune, numita si proto-romana si stra-romana, pretinzand ca aromana este un dialect, eventual o limba mai noua, desprinsa din “proto-romana” si, deci, ca aromanii, daca sunt intr-adevar un popor (sic), sunt un popor mai recent, la origine ei fiind, chipurile, tot romani. Din aceasta “proto-romana” ar fi rezultat 4 limbi: romana, aromana, “megleno-romana” si “istro-romana”. Fals: in primul rand se poate pune intrebarea: de ce nu ar fi romana un dialect al “proto-aromanei”? In al doilea rand faptul ca etnonimul/cuvantul “ruman” pare a fi mai vechi, dpdv lingvistic decat cel de “arman”/”raman” sau “rumer” nu are nicio relevanta pentru denumirea proto-limbii comune, deoarece in aromana exista alte cuvinte, care sunt mai vechi decat cuvintele omoloage din romana, adica sunt mai apropiate cronologic de etimoanele lor latinesti, decat cele din romana. De exemplu aromanul “oclju” pastreaza “-l”-ul latinesc din “ocuLus”, intr-o forma palatala, in timp ce corespondentul romanesc, “ochi” este mai recent, aparut dupa pierderea “l”-ului muiat din aromana. Aici se poate adauga ca si cuvantul/etnonim “roman” din asa-zisa “daco-romana” este mult mai recent decat forma initiala, “ruman”, deci cuvantul aromanesc “arman”/”raman” este mai vechi decat cel “roman” (“ruman” este un arhaism in “daco-romana”). Situatia celor 4 limbi romanice: romana, aromana, megleno-vlaha si istro-vlaha (cum ar trebui corect numite “megleno-romana” si, respectiv, “istro-romana”) este perfect analoaga cu cea dintre RUSa, belaRUSa/bieloRUSa, RUSyna si ucraineana, cele 4 limbi slave de est. 3 dintre ele pastreaza glotonimul “rus-“, la fel cum 2 dintre limbile romanice de est pastreaza amintirea cuvantului latin “Romanus” in numele lor: aromana si romana. Asta nu inseamna insa ca rusa ar fi un dialect belarus/rusyn, nici macar un dialect al belarusei/rusynei vechi, nici ca belarusa ar fi un dialect rus/rusyn, nici ca rusyna ar fi un dialect rus/belarus. Toate provin din slava veche de est. Belarusa e o limba destul de diferita de rusa, fiind mult mai apropiata de ucraineana decat de rusa. Cat despre rusyna, este foarte diferita de rusa, unii lingvisti considerand-o dialect al limbii slovace sau dialect de tranzitie slovac-ucrainean (in afara de cei care o considera dialect ucrainean sau limba de sine statatoare), deci dialect al unei limbi vest-slave (slovaca). Este ca si cum ai zice ca fosta limba dalmata era un dialect romanesc, dalmata si romana facand parte din grupe diferite de limbi romanice. De mentionat ca si ucraineana este foarte diferita de rusa, mai diferita decat este aromana de romana, dar mai asemanatoare decat este romana cu istro-vlaha. Desigur ca se poate obiecta ca limba belarusa exista dar poporul belarus nu, deoarece belarusii se considera rusi. Acest lucru e partial adevarat, aproape toti belarusii se considera rusi iar, actualmente, limba lor materna nu mai este belarusa, ci rusa, unii avand doar cunostinte de belarusa ca limba straina, altii deloc. Exista insa si belarusi care au limba materna belarusa si se considera diferiti etnic de rusi.

Anonim spunea...

Continuarea demonstratiei ca aromanii nu sunt romani si ca aromana exista ca limba de sine statatoare:
In plus, mult mai multi rusyni (procentual) se considera diferiti etnic atat de rusi, cat si de ucraineni. Un alt argument este ca exista limbi mult mai asemanatoare intre ele decat romana cu aromana care nu sunt considerate de nimeni a fi una dialectul alteia, de exemplu: ceha si slovaca, ucraineana si belarusa, norvegiana/daneza si suedeza (ca sa nu mai vorbim ca norvegiana este extrem de apropiata de daneza, cam ca portugheza de galiciana, o limba pe care unii o considera dialect portughez; intr-adevar pana in urma cu vreo 70-80 de ani norvegiana era considerata dialect danez). Aromana este deci diferita de romana, fiind o limba distincta atat dpdv istoric, diacronic, cat si sincronic, dpdv al criteriului asemanarii actuale cu romana, criteriul inteligibilitatii mutuale. Aromana si romana sunt la fel de asemanatoare ca portugheza cu spaniola, poate doar cu putin mai asemanatoare. Ramane doar chestiunea stabilirii unui nume pentru proto-limba comuna din care au rezultat aromana, romana, megleno-vlaha si istro-vlaha, deoarece niciuna dintre denumirile care sugereaza o prioritate temporala a “daco-romanei” nu e corecta. Exista mai multe variante: romana (nu româna!) est-balcanica (pe modelul reto-romanei, pe care nimeni nu o numeste reto-română), proto-romana est-balcanica, romanica est-balcanica si proto-romanica est-balcanica. Este adevarat ca istro-vlaha se vorbeste actualmente in vestul Peninsulei Balcanice, dar nu acesta este arealul ei initial. Atributul de “est-balcanica” este necesar pentru a evita confuzia cu dalmata. Ramane de asemenea de gasit un nume adecvat pentru “istro-romana” si “megleno-romana”, deoarece nici glotonimele “istro-vlaha” si, respectiv, “megleno-vlaha” nu sunt prea potrivite, fiindca “vlahi” sunt numiti si românii (vorbitorii de asa-zisa “daco-română”) din Valea Timocului (in Serbia si Bulgaria), desi, din cate stiu eu, si vorbitorii de dalmata erau numiti vlahi de catre popoarele invecinate. Pentru incorectul “macedo-romani” (care sugereaza ca ar fi vorba despre românii din Macedonia si nu despre un popor diferit) exista cuvantul romanesc “aromani”, ce evita confuziile. “Megleno-vlah”/”Istro-vlah” nu ar elimina confuziile, intrucat ar sugera ca este vorba despre acelasi tip de vlahi ca cei din Valea Timocului, care locuiesc in regiunea Meglenului si, respectiv, a Istriei. Cuvantul meglenit pentru megleno-vlah este “vla” (fara “-h”) sau “vlau̯”, dar nu se poate zice “limba vlaă/vlaiă/vlaie. S-ar putea folosi “limba meglenita” si “poporul meglenit”. Cat despre istro-vlahi s-ar putea folosi “poporul jeianean” si “limba jeianeana”, desi acesta este numele doar al unei parti ai istro-vlahilor, ceilalti auto-denumindu-se vlahi. Avand insa in vedere ca si unii, si ceilalti vorbesc aceeasi limba, se poate extinde endonimul de jeianeni si asupra celorlalti. Pentru vlahii din Valea Timocului ar fi mai corecta utilizarea numelui de “valahi”, care aminteste de Valahia (Tara Romaneasca = Muntenia + Oltenia), deoarece ei vorbesc româna, asa-zisul “dialect daco-român al limbii române”). O ultima precizare: cand am spus ca “ruman” este un cuvant mai vechi decat “arman/raman”, dpdv al legilor fonetice care au guvernat transformarea cuvintelor latinesti in romanesti/aromanesti, eu doar am presupus acest lucru, neavand cunostinte atat de vaste de fonetica istorica romaneasca/aromana. Asa cum am demonstrat mai sus, un singur cuvant, fie el si etnonim, nu poate servi ca baza pentru afirmatia ca aromana ar fi un dialect al romanei, deoarece exista cuvinte in aromana mai vechi ca omoloagele lor din romana, ceea ce ar insemna ca si romana este un dialect al aromanei. De fapt, ambele limbi provin dintr-o limba-mama pe care e incorect sa o numim atat “proto-romana”, cat si “proto-aromana”.