Întrebare

Cum comentaţi decizia preşedintelui Traian Băsescu de a participa în data de 30 august 2009 la Zilele Culturii Aromâne, organizate de Comunitatea Aromână din România, în detrimentul manifestării similare organizate de Fundaţia "Andrei Şaguna" şi Societatea de Cultură Macedo-Română?

Zilele Culturii Aromâne 2009

Sfârşitul lunii august a fost o perioadă încărcată pentru comunitatea aromână din punct de vedere al evenimentelor culturale. Astfel, în intervalul 28-30 august, au avut loc două manifestări cu specific aromânesc însă, din păcate, numai una dintre acestea a avut parte de o mediatizare corespunzătoare. Este vorba de cea a Comunităţii Aromâne din România, acest fapt datorându-se, poate, şi prezenţei şefului statului.
În continuare voi prezenta evenimentele desfăşurate în cadrul celei de-a XVI-a ediţii a Zilelor Culturii Aromâne, organizate de Societatea Cultural Ştiinţifică Aromână "Andrei Şaguna" şi Societatea de Cultură Macedo-Română, pe nedrept lăsată într-un con de umbră din punct de vedere mediatic.
În cadrul acestui program, care a vizat conservarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural aromân ca parte a patrimoniului cultural românesc aflată în pericol de a se pierde, au avut loc Festivalul Internaţional de Folclor aromânesc "Părinteasca Dimândare" (la care au participat ansambluri folclorice din Albania, Grecia, Macedonia şi România) şi Simpozionul "Perenitatea vlahilor în Balcani; istorie şi civilizaţie aromânească".
Acesta din urmă, organizat în Aula Magna a Universităţii "Andrei Şaguna" din Constanţa, a cuprins o serie de comunicări ştiinţifice susţinute de:
Ambasador Viorel Stănilă - Şapte mituri despre relaţiile aromânilor cu România;
Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici - Vlahii-viziune antropologică;
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu - Aromânii, popor ferment al Europei-o idee care nu trebuie uitată;
Conf. univ. dr. Marian Munteanu - Macedoneanul din vis. Itinerariul Paulinic şi romanitatea sud-dunăreană;
Victor Enache, Iolanda Enache - Dăinuirea prin cuvânt-moştenire şi blestem la aromâni;
Conf. univ. dr. Stoica Lascu - Aromânii din Pind şi Zagor. Repere istoriografice şi arhivistice;
Prof. Mihai Paris - Virtuţi şi îndeletniciri ale vlahilor balcanici-în viziunea călătorilor străini (secolul al XIX-lea);
Prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu - Consecinţe ale Iradelei din 1905 acordată de Sultan aromânilor;
Dr. Virgil Coman - Repere arhivistice privind aromânii din Constanţa la începutul sec. XX;
Conf. univ. dr. Viorica Bălteanu - Despre aromânii din Voivodina;
Acad. Alexandru Surdu - braşovul şi macedo-românii;
Prof. univ. dr. Aurel Papari - Ierarhul aromân Andrei Şaguna-Sfânt al poporului român. Argumentele canonizării;
Prof. dr. Victor Crăciun - Contribuţia Bucureştiului la formarea intelectualilor aromâni;
Prof. dr. Tudor Nedelcea - Colecţia "Români uitaţi" între intenţie şi realitate (Aromânii în Balcani);
Prof. Emilia Luchian - Institutul Macedo-Român - începuturi;
Lect. univ. dr. Nistor Bardu - Aromânii de azi din Grabova-Albania. Observaţii etnolingvistice;
Prof. Ion Vulpe - Civitul, tiriflicul şi alte bazaconii cuţovlahe;
Dr. Virgil Coman - Repere publicistice privind meglenoromânii la finele Primului Război Mondial şi în perioada imediat următoare.
Dubla manifestare a avut în vedere, conform organizatorilor, realizarea unei mai mari apropieri între aromânii de pretutindeni, în special între cei din Balcani, revigorarea conştiinţei naţionale şi a latinităţii din această zonă.
La precedentele ediţii, pe lângă premii şi diplome oferite participanţilor, Fundaţia "Andrei Şaguna" a decernat premiul literar "Teodor Mihadaş", premiul "George Murnu" pentru istorie, premiul "Tache Papahagi" pentru lingvistică şi etnologie, premii care au fost acordate unor personalităţi marcante: acad. matilda Caragiu Marioţeanu, Nicolae Saramandu, Nicolae Tanaşoca, Neagu Djuvara, Gheorghe Zbuchea, Hristu Cândroveanu, Ionel Zeană, Ilie Ceară, Victor Ceară ş.a.