Zilele Culturii Aromâne 2009

Sfârşitul lunii august a fost o perioadă încărcată pentru comunitatea aromână din punct de vedere al evenimentelor culturale. Astfel, în intervalul 28-30 august, au avut loc două manifestări cu specific aromânesc însă, din păcate, numai una dintre acestea a avut parte de o mediatizare corespunzătoare. Este vorba de cea a Comunităţii Aromâne din România, acest fapt datorându-se, poate, şi prezenţei şefului statului.
În continuare voi prezenta evenimentele desfăşurate în cadrul celei de-a XVI-a ediţii a Zilelor Culturii Aromâne, organizate de Societatea Cultural Ştiinţifică Aromână "Andrei Şaguna" şi Societatea de Cultură Macedo-Română, pe nedrept lăsată într-un con de umbră din punct de vedere mediatic.
În cadrul acestui program, care a vizat conservarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural aromân ca parte a patrimoniului cultural românesc aflată în pericol de a se pierde, au avut loc Festivalul Internaţional de Folclor aromânesc "Părinteasca Dimândare" (la care au participat ansambluri folclorice din Albania, Grecia, Macedonia şi România) şi Simpozionul "Perenitatea vlahilor în Balcani; istorie şi civilizaţie aromânească".
Acesta din urmă, organizat în Aula Magna a Universităţii "Andrei Şaguna" din Constanţa, a cuprins o serie de comunicări ştiinţifice susţinute de:
Ambasador Viorel Stănilă - Şapte mituri despre relaţiile aromânilor cu România;
Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici - Vlahii-viziune antropologică;
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu - Aromânii, popor ferment al Europei-o idee care nu trebuie uitată;
Conf. univ. dr. Marian Munteanu - Macedoneanul din vis. Itinerariul Paulinic şi romanitatea sud-dunăreană;
Victor Enache, Iolanda Enache - Dăinuirea prin cuvânt-moştenire şi blestem la aromâni;
Conf. univ. dr. Stoica Lascu - Aromânii din Pind şi Zagor. Repere istoriografice şi arhivistice;
Prof. Mihai Paris - Virtuţi şi îndeletniciri ale vlahilor balcanici-în viziunea călătorilor străini (secolul al XIX-lea);
Prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu - Consecinţe ale Iradelei din 1905 acordată de Sultan aromânilor;
Dr. Virgil Coman - Repere arhivistice privind aromânii din Constanţa la începutul sec. XX;
Conf. univ. dr. Viorica Bălteanu - Despre aromânii din Voivodina;
Acad. Alexandru Surdu - braşovul şi macedo-românii;
Prof. univ. dr. Aurel Papari - Ierarhul aromân Andrei Şaguna-Sfânt al poporului român. Argumentele canonizării;
Prof. dr. Victor Crăciun - Contribuţia Bucureştiului la formarea intelectualilor aromâni;
Prof. dr. Tudor Nedelcea - Colecţia "Români uitaţi" între intenţie şi realitate (Aromânii în Balcani);
Prof. Emilia Luchian - Institutul Macedo-Român - începuturi;
Lect. univ. dr. Nistor Bardu - Aromânii de azi din Grabova-Albania. Observaţii etnolingvistice;
Prof. Ion Vulpe - Civitul, tiriflicul şi alte bazaconii cuţovlahe;
Dr. Virgil Coman - Repere publicistice privind meglenoromânii la finele Primului Război Mondial şi în perioada imediat următoare.
Dubla manifestare a avut în vedere, conform organizatorilor, realizarea unei mai mari apropieri între aromânii de pretutindeni, în special între cei din Balcani, revigorarea conştiinţei naţionale şi a latinităţii din această zonă.
La precedentele ediţii, pe lângă premii şi diplome oferite participanţilor, Fundaţia "Andrei Şaguna" a decernat premiul literar "Teodor Mihadaş", premiul "George Murnu" pentru istorie, premiul "Tache Papahagi" pentru lingvistică şi etnologie, premii care au fost acordate unor personalităţi marcante: acad. matilda Caragiu Marioţeanu, Nicolae Saramandu, Nicolae Tanaşoca, Neagu Djuvara, Gheorghe Zbuchea, Hristu Cândroveanu, Ionel Zeană, Ilie Ceară, Victor Ceară ş.a.